Iată o diplomă de master de-a dreptul performantă.
Şi nu eliberată de o universitate obscură semiacreditată, ci de către plina de ifose europene UBB. Mă întreb dacă oferă şi specializarea în management neperformant, că parcă m-ar fi interesat... Şi oare performanţa cu pricina s-o manifesta doar la Bistriţa? Cum treci de bariera oraşului, gata, ţi-a murit performanţa managerială!
După cum se vede în figura alăturată, goana după bani ucide simţul ridicolului chiar şi în mediile în care se presupune(a) că se învârt alcătuitorii intelighenţiei neamului.
Învăţământul superior din ţara asta se apropie cu paşi mari şi repezi de idealul organizatoric la care, deocamdată, preuniversitarul doar visează (dar recuperează). Iar idealul ăsta constă într-o dugheană la colţ de stradă unde solicitantu' (aplicantu' adicătelea) depune o sumă de bani (ca la Caritas sau FNI) în schimbul căreia primeşte o chitanţă (tot ca la...) cu care se prezintă după un delta te (idem) şi-şi primeşte diploma meritată - că doar tot omu' merită o diplomă. Ce atâta pierdere de timp şi gimnastică neuronală la cursuri, seminarii, laboratoare şi alte asemenea, că doar românu' e doctor congenital. Diploma îi mai lipseşte, aşa că o cumpără.
Deşi i-am zis "ideal", adică starea aia de care te poţi apropia dar n-o poţi atige, se pare că pentru o bună parte a universităţilor româneşti este deja realitate palpabilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu