vineri, 5 iunie 2009

Lecţia bolşevică

Mereu în fruntea maselor.

De unde pasiunea asta a politicianului de a fi mereu în frunte, indiferent despre ce frunte e vorba, indiferent dacă are sau nu vreo idee despre problema care trebuie rezolvată? Instinctul păduchelui? Fudulia prostului? Tactică de „orientare”?

Câţi dintre europarlametariabilii noştri au habar despre ce au de făcut în PE? Mi-e teamă că nici măcar cei care deja au dat o tură pe acolo nu au înţeles prea multe.

Mi-amintesc o scenă din Apa lui Ivasiuc în care un activist comunist era urecheat de un altul „mai superior” pentru că într-o acţiune se lăsase târât de mulţime într-o direcţie diferită de cea trasată de partid şi în felul ăsta „se aşezase în coada maselor” în loc să fie în frunte. Deci asta era marea greşeală, faptul că nu era în frunte, nu că mergea într-o direcţie greşită.

Un politician de meserie de pe la noi este mereu gata să susţină orice părere (şi să o schimbe instantaneu) dacă asta îi asigură un loc în frunte. Eventualele convingeri sau principii personale nu fac decât se pună piedici unei cariere de succes, aşa că trebuie abandonate fără regrete. Cei care nu au avut niciodată aşa ceva sunt, evident, avantajaţi din start. De aici şi nonşalanţa cu care pot vorbi despre orice problemă pe care nu o cunosc şi de a cărei rezolvare, bineînţeles, nici nu au de gând să se ocupe vreodată. De asta un om de caracter nu poate avea succes în politică, cel puţin la noi, unde lecţia bolşevică a poziţionării obligatorii în fruntea „maselor inconştiente” a fost bine însuşită şi este transmisă acum şi „schimbului de mâine”.

Oare îşi mai aminteşte cineva de pirueta ideologică executată cu seninătate de Iliescu în decembrie 89? În primul lui discurs i-a înfierat cu mânie proletară pe ceauşeşti, fiindcă întinaseră idealurile comunismului, dar apoi a „uitat” de idealurile astea când a înţeles că mulţimea nu mai voia să audă de ele. Şi uite-aşa, a devenit, peste noapte, democrat şi chiar creştin, că doar nu era să plece din fruntea „maselor populare” din cauza unui amănunt neglijabil, cum ar fi nişte convingeri ideologice.

Iar acuma, clasa noastră politică arată de parcă Iliescu ar fi făcut pui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu