luni, 1 decembrie 2014

Marea manipulare

Da, am fost manipulați. Și mă bucur că s-a întâmplat asta. La fel cum mă bucur de căderea lui Ceaușescu, fapt întâmplat tot datorită unei manipulări similare cu cea care ne-a împins să-l votăm pe Iohannis.
Bine, eu nu am avut nevoie de niciun brânci în direcția asta, chiar dacă l-aș fi vrut mai degrabă la Victoria, după cum scriam cu vreo cinci ani în urmă. Dar e bun și Cotroceniul, că doar și cozonacul poate ține loc de pâine. Măcar pentru faptul că o să rămână acolo cinci ani, nu câteva luni, cât preconizam eu că i-ar fi timpul de viață de premier.
Pe de altă parte, nici eu, nici majoritatea susținătorilor lui, nu credeam că va câștiga în fața mașinii pesediste de făcut voturi. N-au crezut asta nici sondorii de meserie ai micului Tipătescu în frunte cu samuraiul (care-i și întrece), că și lor cititul în stele și în cafea, precum și jurămintele de credință din partea specialiștilor în recolte record de voturi, le dădea favoritul drept câștigător cu zece lungimi.
La aflarea rezultatului, echipa doctorașului cel viteaz s-a opărit foarte și, mai scrâșnit, mai mârâit, au scuipat printre dinți că cineva i-a manipulat pe români mai bine ca ei. Evident!
Că doar metodele pesediste de manipulare au rămas la nivelul rudimentar de pomeni, spectacole de pupat icoane și îndemnuri din fața altarului, precum și subtile amenințări din partea primarilor adresate sătenilor care sigur mai au nevoie de bunăvoința lor. Ba chiar samuraiul în persoană a lăsat deoparte pentru un ceas zeflemeaua la adresa „pufoșilor” și a compus o scrisoare patetică adresată celor de-un leat cu el, încercând să-i convingă că seniorul lui e un om la fel ca oricare altul dintre ei. (Ceea ce s-a și văzut imediat după eveniment, când s-a dus să-și înece amarul într-o crâșmă din Dubai, ca oricare altul dintre ei.) Și toate astea cu scopul de a-i face pe oameni să voteze așa cum nu doreau.
Dar manipularea perfectă e cea care-i convinge pe oameni să facă exact ceea ce-și doresc. Pare ciudat, dar așa s-a întâmplat și acum 25 de ani, când toți doream căderea lui Ceaușescu, dar nimeni nu îndrăznea să facă nimic în sensul ăsta. Și atunci, cineva, de undeva, ne-a împins să facem ceea ce doream să facem, dar n-am fi făcut dacă eram lăsați în boii noștri.
Așa și acum. Cei două milioane pe care nu-i aștepta nimeni la urne doreau să voteze, dar erau convinși că nu merită efortul, fiindcă oricum câștigătorul se vedea de la o poștă. Și atunci, cineva, de undeva, i-a împins să iasă din casă și să voteze așa cum doreau s-o facă. Mecanismul concret folosit a fost descris deja prin toate ziarele și a constat în esență în transformarea dreptului la vot într-o problemă de viață și de moarte discutată peste tot, în mass-media dar mai ales în stradă, până a devenit subiect și în discuțiile casnice.
Restul a mers de la sine, bulgărele s-a rostogolit, iar două milioane dintre alegătorii pasivi, cărora nu le păsase niciodată de dreptul la vot, au hotărât să-i tragă un dos de palmă peste bot PSD-ului. Ceea ce-și doreau de mult, dar considerau că este inutil.

Așa că manipularea grosolană făcută de echipa pesedistă n-a avut nicio șansă. Da, trebuie să recunosc că samuraiul s-a bătut cum a știut mai bine, cu toate armele pe care le-a avut la îndemână, iar unii îl admiră pentru asta. Eu nu pot. Samuraii și-au avut rolul lor într-o societate feudală, în care loialitatea față de senior era singura cale onorabilă, iar ei erau simple unelte, nu cetățeni. Eu nu-mi doresc să trăiesc în feudalism, mi-a ajuns perioada bolșevică. Într-o societate democratică, nu pot admira un cetățean care de bunăvoie se pune în slujba unui stăpân despre care știe că este lipsit de caracter și demnitate și își face un titlu de glorie din loialitatea sa. Asta e loialitate degeaba.

Un comentariu: