De când s-a spart balonul cu imobiliare şi am păşit în era crizei multilateral dezvoltate, a început să se umfle altul, mai făţos, mai strălucitor, mai sunător şi, bineînţeles, „de încredere”. Pentru că metalele preţioase „au valoare intrinsecă”, reprezintă „monedă adevărată”, nu ca banii de hârtie, sau (ptiu, drace!) ăia făcuţi „din tastatură”.
Au apărut o mulţime de apologeţi ai revenirii la moneda cu acoperire în aur şi argint, cu discursuri elegant argumentate, cu informaţii din „surse de încredere”, încât tot investitoru’ s-a repezit să cumpere aur şi mai ales argint. Şi, uite-aşa, se umflă acuma o bulă din ce în ce mai fierbinte, şi care, cât o fi ea de metalică, tot o să crape într-un viitor apropiat. Sunt curios dacă asta o să declanşeze o nouă criză, sau o s-o prelungească pe cea pe care o avem acuma în folosinţă.
După ce s-o prăbuşi preţul aurului, oare ce „bani adevăraţi” or să mai vadă vizionarii specialişti în sfaturi pentru fraieri, şi ce argumente alambicate ne-or mai servi? Poate reîncepe goana după imobiliare, că de-a lungul istoriei tot între astea două „valori sigure” au pendulat preferinţele: pământul şi aurul.
duminică, 12 decembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu