Am auzit diverse persoane plângând de mila PDL-ului, cum a
fost halit de PNL de n-a mai rămas nici numele din el... cum gem sărmanii
pedeliști sub călcâiul crunților peneliști...
Se pare că teatrul de doi bani jucat de pedeliști, prin care
s-au străduit să arate cât de afectați sunt de renunțarea la numele partidului (nume
cu tradiție, încărcat de glorie, călit în lupte...), a dat roade. Uite că s-au
găsit unii să-i creadă.
După părerea mea, realitatea este exact pe dos: din PNL s-ar
putea să rămână doar numele, exact cum s-a întâmplat cu PSD. Își mai amintește
cineva de Sergiu Cunescu?
Organizațiile județene ale PDL sunt mult mai organizate
decât cele similare ale PNL, așa că este foarte probabil ca noul PNL să aibă conduceri
locale din vechiul PDL.
Iar la centru sunt două variante:
1. Iohannis ajunge președinte și pleacă din partid, iar
conducerea e preluată de Blaga și ai lui.
2. Iohannis pierde alegerile (sau nici nu ajunge să candideze)
și, în urma eșecului, e obligat să demisioneze, iar conducerea e preluată de
Blaga și ai lui.
Asta pentru că, deși Blaga nu are pic de carismă, are totuși
o gașcă bine organizată, ceea ce despre peneliști nu prea se poate spune.
Și mai e și trecerea PNL în barca PPE, acolo unde PDL are
deja cunoștințe și relații care nu sunt deloc lipsite de importanță.
Cum s-a ajuns aici? Cred că se lucrează de mult timp la „proiectul”
ăsta. Îmi amintesc că prin ianuarie 2005 (parcă) Băsescu arunca o vorbă despre iminenta
unire dintre PD și PNL, moment în care Tăriceanu a sărit ca ars și prietenia cu
Băsescu a dispărut instantaneu. A urmat apoi încercarea de preluare prin
înființarea PLD, cu succes îndoielnic; dar ăsta a fost un pas urmat de alți
pași care au dus până la actuala fuziune. Pohta ce-a pohtit-o Băsescu!
Nu cred că Băsescu e scos din cărți, cum pare la prima
vedere. Sunt mari șanse ca peste un an sau doi să devină președintele PNL. La
fel cum Iliescu a devenit președintele PSD, după ce l-a „unit” cu PDSR.